Domeniul tastaturilor obișnuia să fie atât de simplu. Aveai nevoie de una, o cumpărai fără a te gândi prea mult și aia era. Toate erau în mare parte la fel indiferent de perioadă, până prin

Zic la fel pentru că ori erai în era tastaturilor vechi, acele galben-bej mecanice, IBM fiind cea mai populară, care venea cu PC-ul lor, ori era perioada tastaturilor Rubber-Dome, pe membrană de plastic, de 20 de lei bucata (Încă există acestea, le vezi la office, vin la pachet cu un mouse la fel de ieftin și obosit).

Treptat, după ceva timp, a început lumea să își dea seama că sunt oribile tastaturile Rubber-Dome atât pentru tastat cât și pentru gaming și ușor, ușor au revenit în popularitate tastaturile mecanice. Ba chiar pot spune cu certitudine că sunt mai populare ca niciodată, iar pe măsură ce intră din ce în ce mai mulți producători de switch-uri și tastaturi în piață, devin și mai bune. (Mersi Cherry că ai pierdut patentul în 2016, pwp)

Tastaturile cu switch-uri mecanice au avantajul că sunt mult mai durabile dar și mai rapide ca cele cu membrană, dar lucrurile par să evolueze și mai mult de atât.

(ÎNCERC SĂ EXPLIC PE SCURT ȘI CÂT MAI SIMPLU)

Switch-ul mecanic se bazează pe un contact care este completat în punctul de actuare, prin închiderea circuitului format din tija metalică din spate cu cei 2 pini care dau spre PCB, astfel trimițându-se semnalul că tasta s-a apăsat. Acesta este un punct fix care nu poate fi modificat. Discuția este puțin mai complicată decât atât, pentru că acel circuit trebuie să se reseteze, lucru care se întâmplă de obicei la alt punct mai sus, în funcție de construcția sa și mini contactul interior și mai există și problema debounce-ului. Dar nu intrăm atât de mult în detaliu.

Aici intervine switch-ul magnetic. Acesta are mai puține componente și nu necesită un contact direct sau completarea unui circuit. Fiecare switch magnetic din tastatură are aceiași tijă care se leagă la keycap ca și fratele mecanic, același corp și același arc care asigură revenirea acestuia în poziția de relanti. Diferențele sunt la „contact”. Avem un magnet lipit de tija switchului și un senzor Hall Effect care, în funcție de poziția magnetului măsoară câmpul magnetic generat și transmite mai departe dacă tasta a fost apăsată în funcție de valoarea de actuare.

MARELE AVANTAJ al acestui sistem este că senzorul permite modificarea valorii de actuare, ceea ce înseamnă că poți configura tu distanța cât trebuie să coboare tasta pentru a fi considerată apăsată, acel punct de actuare. Pentru gaming, poți pune la unele switch-uri și actuarea pe 0.1mm ceea ce înseamnă câteva milisecunde economisite pentru a avea un avantaj asupra adversarilor.

Un alt avantaj al acestui sistem, prezent în cazul tastaturilor mai inteligente, este faptul că poți configura mai multe acțiuni pe aceiași tastă, cu 2 puncte de actuare diferite. De exemplu: poți pune la 0.1 mm apăsarea normală și la 4 milimetri (maximul travel al switch-urilor de obicei) alta. Dacă reușești să te obișnuiești să apeși tastele diferit, acesta poate fi un mare game-changer.

De asemenea, mai puține componente în general înseamnă mai puține lucruri care se pot strica. Drept urmare, majoritatea switch-urilor magnetice prezente prin piață au durate de viață foarte mari, în medie cam 100 milioane de apăsări.

Pe scurt cam atât, aș putea dezvolta mai mult subiectul dar cam asta e la bază ideea unei tastaturi și a switch-urilor magnetice. Dacă îmi mai vin idei o sa adaug aici.